>usually I don’t use break

---

>
19 octombrie, Ploiesti sau mai bine zis Boldesti-Scaieni, soare, cald, adica mult mai cald de cat ne asteptam, voie buna, festivalul toamnei… si aproape ora 12 cand slujba de la biserica din apropiere se termina iar noi, pe fundalul muzical AC DC – Highway to hell, auzim START competitiei MTB Cupa Conpet.
Masina de escorta a Politiei ne face loc prin multimea adunata in centru oraselului Boldeni pana la prima urcare de vreo 3-4 km, pe pietris, moment in care incepe fuga. Incerc sa tin ritmul cu primii, si-anume: Frunzeanu, Rosioru, Cioc (de la Conpet) si Edy. In scurt timp, pana la finalul urcarii dau navala peste mine: Logigan, colegul meu Oli, Dani din Resita (junior) si mai apoi Juganaru. Peisajul trece repede iar pe adoua urcare, impreuna cu Oli, Juganaru si Dani incepem fuga nebuna de urmarire a primului grup. In primii 20 km ma simt destul de sugrumat spre surprinderea colegilor de intrecere si nu fac nici o manevra ci stau cuminte in spatele lor… Din cand in cand Oli sau Jughy mai ziceau un “hai eli, hai” si mergeam.. dar atat cat puteam. Am tinut aproape de colegii din grup si eram aproape de disperare cand am ajuns intr-o sosea, in ceva sat unde lipseau marcaje. Norocul nostru a fost ca satenii ne-au spus directia in care au mai mers si alti ciclisti asa ca i-am crezut si am urmat directiaindicata. Ulterior am vazut marcaje cand am reintrat pe drumul de tara . Dupa 20 de km mi-am intrat si eu in ritm si am preluat conducerea grupului de urmarire. Motivatia a fost una destul de puternica, vazand primul grup in fata noastra la maxim 2 minute, pe urcare. Mi-am revenit si puteam trage de mine, atat de tare incat doar Jughy a reusit sa stea cu mine.
L-am prins pe Edy si ne-am apropiat mult si de Cioc. Intre timp Frunzeanu ne saluta de pe marginea drumului in timp ce repara pana. Am terminat primul tur de 30 km, desi cu incertitudini pe ultima parte si orientati doar de urmele lasate de cei din grupul fruntas.. alte marcaje neexistand. Am dibuit cumva si ultima portiune de vreo 2 km de sosea pana la sosire, pe unde trebuia sa trecem si sa incepem urmatorul tur, de 20 km. Aici i-am prins pe Rosioru, Logigan si Cioc, fiind in fata noastra la doar 20 secunde. Simteam insa ca nu ma mai tine… Jughy zicea iar “hai eli, hai”… L-am prins pe Cioc care era foarte nervos din cauza lantului care ii facea probleme.. Impreuna cu Jughy l-am depasit si ne-am vazut de treaba noastra. Mai aveam vreo 8 km, ne apropiam de ultimul punct de alimentare, eram amandoi pe locul 3 si asa vroiam sa se termine, la egalitate. Insa Cioc a revenit si ne-a stricat toate planurile Nu mai eram in stare sa fac fata ritmului asa ca i-am zis lui Jughy “DU-TE”.. si s-a dus. Eu mi-am vazut de drum in continuare si am ajuns la final pe locul 5. Jughy a reusit sa-l pacaleasca pe Cioc si sa termine pe locul 3 iar colegul meu Oli a terminat dupa mine pe locul 6.

Dupa asta, un dush la stadionul din zona, un sandwich si un pahar de vin din partea organizatorului la restaurantul din apropiere, ocazie cu care am si comandat ceva de mancare, iar apoi premierea (am prins ultima pozitie premiata, in bani).

Dupa asta am restituit frana de fata imprumutata de la Cioc fiindca a mea a cedat fizic sau mai exact am ramas fara ulei cu o zi inainte, la antrenamente, tocmai dupa ce in ziua respectiva Oli mi-a schimbat uleiul din frana la service-ul magazinului Emmedue Sport, manageriat de Dinu Vlad, cu Cioc mecanic sef

Chiar daca am mai concurat eu fara o frana, in conditii poate mai extreme si chiar daca ideea e sa mergi cat mai tare si sa franezi cat mai putin… e imposibil sa faci asta pe un traseu de viteza cum a fost la Ploiesti. Acum le-am schimbat, am pus frane tot pe disc dar mecanice cel putin pentru o vreme. La anul voi pune din nou hidraulice dar noi-noutze… pana atunci insa mai e timp.
Ziua s-a terminat pe tren, in drum spre casa, ceva mai in liniste decat la dus, cand am avut companie galeria Dinamo, dupa meciul cu CFR (a batut CFR cu 1-0).

Deci si prin urmare.. o noapte cu scurte atipeli pe tren, o zi zombie la antrenament urmata de o zi de concurs si un loc 5 iar apoi inca o noapte, tot pe tren dar cu ceva mai mult somn si o gara atat de faina la ora 4 jumatate dimineata… faina nu pt ca e gara din Cluj.. ci pentru ca pe peron ma astepta, tremurand de frig, cea mai draga fiinta :X

Multumiri si felicitari organizatorilor pentru organizarea acestui concurs, ajuns la a treia editie, asa cum a fost el cu +/-, in special lui Dinu Vlad, personajul stresat la maxim in aceasta perioada (personaj in pielea caruia m-am regasit in urma cu putin timp..). Tot multumiri si sponsorului nostru, Maros Sport, fiind “vinovatul” principal al tuturor deplasarilor din acest sezon
Multumiri si lu’ Fifi pentru pozele facute , lui Dinu Vlad pentru ocazia oferita si lu’ Cioc pentru frana.

Ne vedem la Tur de Iasi, in acest weekend, pe data de 25 fiind ultimul meu concurs pentru acest sezon.

Link-uri:
Foto-Galeria personala de la Cupa Conpet
Site-ul MTB Cupa Conpet
Blogul TUR DE IASI