>Nationalele de Orientare cu sau pe bicicleta
>
Pe scurt, va spun ca am plecat din Cluj vineri dimineata, cu microbusul anilor ’90 din inventarul clubului Vointa, masina ‘care a costat bani’ asa cum ne atragea atentia o tanti din staful federatiei in timp ce noi insistam sa ne sprijinim ‘rablele de biciclete’ de masina. Prima zi, vineri a insemnat proba de sprint in care am reusit sa ma ratacesc maxim in cautarea penultimului post, ocazie cu care am renuntat, in timp ce colegul meu Tudor a reusit sa se lipeasca de Tothy (ocazie cu care a primit si ceva porecle gen adeziv, lipici, etc) asigurandu-se astfel de un loc 3, dupa Tothy si dupa castigatorul care era oarecum de-al nostru, adica Tamas.
A doua zi actiunile mele de cautare a posturilor ascunse pe multitudinea de drumuri, contand ca proba lunga au fost ceva mai de succes. Asta pana cand am incurcat cifra 6 cu 9 dupa care la final mi s-a spus ’3 missing points’. Asta e… urmatoarea zi am zis ca tre sa fac pe dracu in patru sa termin cursa cu toate punctele luate.. Asa ca dupa ce am mai furat tehnici de orientare de la colegii campioni, parca mi-a fost ceva mai usor sa ma orientez eficient si le-am gasit pe toate chiar daca cu ceva brambureli la vreo 2 posturi… cel putin mi-am dat repede seama unde ajunsesem si am putut sa imi corectez calea catre destinatie.
Cam asta a fost orientarea pentru mine, o experienta bine venita ca intodeauna, un weekend relaxant, care mi-a pus mintea la contributie si multa lebenita. Multzam Vointa.
Mai multe detalii despre orientare, in cazul in care v-am starnit curiozitate, puteti gasi pe www.orienteering.ro
Tweet This
Share on Facebook
Digg This
Save to delicious
Stumble it
RSS Feed




















Trackbacks