Cupa Crater XCO  e unul din putinele concursuri de Cross-Country Olympic din Romania (noroc cu Clujul Pedaleza care organizeaza mai multe curse xc decat toate celelalte cluburi la un loc), asa ca nu puteam lipsi de la linia de start, mai ales ca anul trecut am fost la prima editie si mi-a placut cu toate ca nu eram deloc intr-o forma buna.

Asadar, pe 12 august impreuna cu colegii de echipa am parcat masina langa traseul din Betfia, am pus rapid standul si m-am urcat pe rulou pentru a-mi face incalzirea pentru start. Pe la ora 10 s-a dat startul, din fata am plecat cei inscrisi la grupa Elite (categorie open) iar la cateva secunde in spate au plecat concurentii inscrisi la categoria Hobby.

Dupa primul tur lucrurile pareau destul de clare in clasament… Kelemen conducea detasat, apoi Tudor si eu iar in spatele nostru la cateva zeci de secunde era Robert de la Garage (noul campion la U23). La finalul turului doi Kelemen s-a oprit din cauza ca a facut pana, lucru pe care nu l-am aflat decat mai tarziu cand de pe margine mi s-a spus ca sunt al doilea. Tudor a prins avans treptat pana pe la 20 secunde deoarece eu pierdeam mai mult pe coborari decat reuseam sa recuperez pe urcari dar faceam eforturi pentru a tine aproape. In primul sfert al turului patru insa a facut pana si a abandonat iar eu am ramas singur in fata. Din acest moment nu a mai fost interesant pentru mine fiindca mi-am pierdut orice reper… nu vedeam pe nimeni nici in fata nici in spate si uitasem sa-mi pun cronometrul pe ghidon. Stiam doar ca nu trebuie sa slabesc ritmul fiindca oricand cineva poate veni din spate. Totusi pe unele sectiuni am lenevit iar spre finalul turului cinci l-am zarit brusc pe Kelemen in spatele meu la vreo 10 secunde si trebuie sa recunosc ca am fost surprins deoarece stiam ca nu avea roata de rezerva ci a trebuit sa stea sa-si repare defectiunea. Am incercat sa nu fiu ajuns cu falsa speranta ca e ultimul tur (asa cum mi s-a spus la punctul de alimentare, cu toate ca nu-mi ieseau la socoteala sase tururi). N-a fost ultimul tur ci penultimul… Pe prima urcare m-a ajuns si a intrat in fata mea pe coborare (pe sectiunea Pizza). A prins un avans de cateva secunde bune pe primele coborari (doar omul vine de la DH) si  am reusit foarte putin sa mai recuperez vizual pe urcarile abrupte.

Am terminat cursa pe locul 2 cu timpul de 1:44’54” si o intarziere de 26 secunde fata de Kelemen Arpad. Podiumul Top 5 Elite a fost completat de  baimareanul Robert Dobai pe locul 3 cu timpul de 1:46:32, colegul meu Vlad Sabau a terminat locul 4 cu timpul de 1:44:57 iar Toth Zoltan pe locul 5 cu timpul de 1:56:56.

A fost o cursa faina, vremea numa’ buna, adica nici prea cald nici prea rece si nici prea mult soare. Traseul a fost interesant si antrenant, cu multe viraje, cu cateva contrapante (dar care nu toate imi erau la indemana sa le folosesc), cu urcari diversificate (scurte si abrupte, lungi si constante sau cu pante accentuate spre final), cu cateva radacini pe ici-colo, cu cateva pietre pe-alocuri si cu mult pamant uscat si prafos pe coborari. Majoritatea coborarilor erau de viteza si inselatoare, motiv pentru care am fost retinut, chiar prea retinut in a da drumul manetelor de frana, poate si din cauza ca am cazut la antrenamentele de recunoastere, intr-un loc banal.

Felicitarile mele participantilor, in special castigatorilor dar mai ales felicitari organizatorilor care au pus suflet in organizarea acestei curse. In final salut premiile in bani oferite in Top 5 Elite fiindca pana la urma si asta conteaza.

Mai multe detalii pe site-ul: www.velosportoradea.ro

Sursa foto: Oradeanul.com, Pataki Zoli, Andewboy